Miniștrii de Externe ai României și Serbiei, Oana Țoiu și Marko Djuric, s-au întâlnit marți pentru a discuta despre nivelurile excepțional de scăzute ale apei Dunării și consecințele acestora asupra producției de energie nucleară. Situația a ajuns pe agenda diplomatică bilaterală în contextul unor proiecte energetice comune care depind direct de debitul fluviului.
Oana Țoiu a precizat că subiectul este urmărit de mai mult timp de ambele state, dat fiind interesul comun față de producția de energie. „În ultimul an am discutat frecvent despre acest subiect, dat fiind prioritatea pe care ambele țări o acordă proiectelor comune de producție de energie, dar și planurilor viitoare care depind de debitul Dunării, atât din ceea ce privește viitoarele reactoare 3 și 4, cât și obiectivele Serbiei”, a scris ministrul român pe platforma X.
Cei doi oficiali au analizat modalitățile prin care România și Serbia pot acționa coordonat pentru a limita efectele crizei asupra navigației, economiei și traficului fluvial. Ministrul român a mulțumit părții sârbe pentru rapiditatea cu care a facilitat contactul direct între producătorii de energie și experții care monitorizează situația.
Un memorandum privind schimbul de analize și date de impact a fost semnat recent între cele două țări, consolidând cadrul de cooperare tehnică. Oana Țoiu a subliniat și necesitatea unei coordonări mai largi, care să implice toate statele riverane Dunării afectate de această situație, nu doar România și Serbia.
Ministrul român de Externe a apreciat deschiderea autorităților de la Belgrad de a identifica soluții comune și a evidențiat importanța unui dialog transparent în perioade de criză. „O bună colaborare în perioade de criză, bazată pe dialog transparent și pe obiective care răspund atât nevoilor propriilor cetățeni, cât și intereselor regiunii, este esențială”, a transmis Oana Țoiu.
Cele două părți au convenit să se informeze reciproc zilnic cu privire la evoluția situației. Schimbul constant de informații între experți și decidenți rămâne, potrivit șefei diplomației române, instrumentul principal prin care efectele crizei hidrologice pot fi gestionate eficient la nivel regional.
