Un studiu realizat de Institutul Jacques Delors și organizația CRiP estimează că inteligența artificială nu va genera, pe termen scurt, un șomaj generalizat, dar va restructura profund piața muncii la nivel global. Cercetarea, intitulată „Revoluția inteligenței artificiale până în 2035″, oferă o analiză echilibrată a riscurilor și oportunităților aduse de această tehnologie.
Potrivit raportului, aproximativ 300 de milioane de locuri de muncă din economiile dezvoltate sunt considerate vulnerabile la automatizare, însă vulnerabilitatea nu înseamnă dispariție. Economia globală ar putea crea între 150 și 200 de milioane de posturi noi până la sfârșitul deceniului, în domenii precum securitatea cibernetică, administrarea centrelor de date sau dezvoltarea sistemelor AI.
Cei mai expuși nu sunt angajații cu experiență, ci tinerii la început de carieră. Sarcinile tradiționale folosite pentru formarea juniorilor — redactarea documentelor, analiza datelor, întocmirea rapoartelor — sunt exact activitățile pe care sistemele AI le pot prelua rapid. Companiile ar putea reduce pozițiile entry-level și vor prefera specialiști capabili să coordoneze rezultatele generate de aceste tehnologii.
Meseriile bazate pe contact uman direct sau pe activități fizice complexe sunt considerate rezistente la automatizare. Asistenții medicali, profesorii, psihologii, electricienii sau instalatorii vor folosi AI ca instrument de lucru, fără a putea fi înlocuiți complet. Autorii subliniază că activitățile care implică strategie, negociere sau relația cu clientul rămân dificil de automatizat.
Pentru a limita efectele sociale ale transformării digitale, studiul propune crearea unui Fond european pentru tranziția digitală, care să finanțeze concedii de recalificare de șase până la 12 luni. Costul estimat depășește 100 de miliarde de euro până în 2030. Raportul recomandă și introducerea unui pașaport european pentru competențe AI, recunoscut în toate statele membre.
Europa se confruntă și cu o dependență tehnologică îngrijorătoare: aproximativ 65% din piața europeană de cloud este controlată de Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud. Pentru reducerea acestei dependențe, studiul recomandă investiții suplimentare de cel puțin 300 de miliarde de euro până în 2035 în centre de date, supercomputere și producția de cipuri.
