Aproape jumătate dintre români susțin organizarea de alegeri anticipate, potrivit unui sondaj Avangarde realizat între 22 și 27 iulie. Cercetarea apare după 86 de zile în care România nu are un guvern cu puteri depline, de când Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, pe 5 mai.
Datele sondajului arată că 49% dintre respondenți consideră că alegerile anticipate sunt necesare, în timp ce 39% resping această variantă. Restul de 12% nu au oferit un răspuns sau nu au o opinie formată. Cercetarea a fost efectuată prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.050 de persoane, cu o marjă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%.
Un sondaj anterior, realizat de CURS în perioada 1-14 mai, indica un sprijin și mai mare pentru anticipate: 56% dintre români erau de acord cu această soluție, față de 41% care se opuneau. Criza politică s-a adâncit între timp, după ce atât Eugen Tomac, cât și Adrian Veștea au eșuat în tentativele de a forma un guvern susținut de Parlament.
Președintele Nicușor Dan s-a opus în mod repetat ideii de alegeri anticipate, deși el este singurul care le poate declanșa, cu condiția ca un al doilea guvern propus să fie respins în Parlament. Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru aprecia la începutul lui iulie că șansele declanșării anticipatelor depășesc 50%, iar PSD nu a exclus nici el acest scenariu.
Sorin Grindeanu declara pe 13 iulie, după negocieri la Cotroceni, că alegerile anticipate pot fi luate în calcul și că s-ar putea organiza „undeva toamna târziu în acest an”. USR a susținut în mod constant această variantă, iar AUR a fost cel mai vocal promotor al ei, George Simion cerând public „anticipate și suspendare” într-o postare pe Facebook din 14 iulie.
Remus Ștefureac, director la INSCOP Research, avertizează însă că alegerile anticipate nu ar rezolva neapărat blocajul politic, deoarece fragmentarea actuală din Parlament s-ar menține și după un nou scrutin. Dezbaterea rămâne deschisă, fără un consens politic în vedere.
