Guvernul a decis crearea unui comitet interministerial dedicat proiectelor în parteneriat public-privat, denumit CI3P, un organism consultativ menit să coordoneze pregătirea și monitorizarea investițiilor strategice realizate prin acest mecanism. Structura va fi condusă de ministrul Finanțelor, iar din componența sa vor face parte miniștrii Transporturilor, Economiei, Dezvoltării, Sănătății, Educației, Muncii, Mediului și Investițiilor Europene, alături de secretarul general al Guvernului.
Primele domenii vizate sunt infrastructura de transport și cea medicală, unde necesarul de investiții depășește resursele disponibile din bugetul de stat și din fondurile europene. După încheierea finanțărilor prin PNRR, la sfârșitul lunii august, sistemul PPP ar putea reprezenta principala alternativă pentru finanțarea proiectelor de interes național.
În paralel, Ministerul Finanțelor dezvoltă o platformă informatică pentru monitorizarea proiectelor PPP și a riscurilor fiscale asociate. Procesul va beneficia și de asistență tehnică din partea Băncii Mondiale, BERD și International Finance Corporation. CI3P se va reuni cel puțin trimestrial și va transmite Guvernului rapoarte semestriale privind stadiul proiectelor.
Deși legislația în domeniu există din 2010 și a fost modificată de mai multe ori, inclusiv prin Legea 7/2024, care a eliminat plafonul de 25% pentru contribuția publică și a simplificat etapele de documentare, niciun contract de parteneriat public-privat nu a fost finalizat vreodată în România. În 2024, Guvernul apelase la experți OCDE pentru evaluarea cadrului legal, fără niciun rezultat concret.
Istoricul eșecurilor este lung: în 2011, premierul Emil Boc anunța proiecte ambițioase precum Autostrada Comarnic-Brașov, hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești sau unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, toate rămase pe hârtie. În 2018, Guvernul Dăncilă propunea proiecte evaluate la circa 20 de miliarde de euro, printre care un aeroport în sudul Bucureștiului, spitale regionale și Canalul Siret-Bărăgan, niciunul nefiind finalizat.
La nivel global, potrivit Raportului PPP al Băncii Mondiale pe 2024, investițiile în infrastructură prin participare privată au atins 100,7 miliarde de dolari, o creștere de 16% față de anul anterior și primul prag de 100 de miliarde depășit de la pandemia COVID-19. Documentul subliniază că fondurile publice nu sunt suficiente pentru tranziția verde și obiectivele de dezvoltare, fiind necesară mobilizarea capitalului privat.
