Stresul schimbă modul în care mâncăm, iar alegerile alimentare din perioadele agitate pot amplifica sau, dimpotrivă, atenua tensiunea acumulată. Mai mulți nutriționiști au dezvăluit ce consumă ei înșiși atunci când programul devine copleșitor și energia scade.
Madison Reeder, dieteticiană la ModifyHealth, mizează pe o combinație rapidă: un baton proteic, un măr și unt de arahide. „Îmi asigură proteine, fibre și grăsimi sănătoase în aproximativ treizeci de secunde de preparare, ceea ce îmi menține glicemia stabilă, astfel încât stresul să nu se transforme într-o cădere nervoasă și iritabilă”, explică ea. Reeder recomandă și un platou cu brânzeturi, biscuiți, măsline și fructe, savurat lent, pentru a combate poftele impulsive.
Theresa Link, șefa departamentului de nutriție de la Virta, preferă o salată de somon din conservă cu maioneză din ulei de avocado, țelină, spanac și jumătate de avocado — o masă săracă în carbohidrați care menține energia constantă. Pentru gustări, ea alege nuci de macadamia, iar când simte nevoia de ceva dulce, prepară un mousse de ciocolată din smântână groasă, pudră de cacao, eritritol, aluloză și iaurt grecesc, fără zahăr adăugat.
Amy Shapiro, nutriționistă șefă la ButcherBox, recomandă somonul sălbatic congelat gătit direct la friteuza cu aer cald, alături de legume, în aproximativ 12 minute. Ea sugerează și consumul resturilor de la cină dimineața — pui, friptură sau somon cu legume verzi și un carbohidrat complex — pentru a evita dependența de cofeină până la prânz. „Consumul de proteine la începutul zilei îmi asigură un echilibru pe tot parcursul dimineții”, spune Shapiro.
Cercetările citate de Harvard Health Publishing arată că alimentele bogate în zahăr sau grăsimi stimulează eliberarea dopaminei, ceea ce explică atracția față de „comfort food” în momentele dificile. Cortizolul, hormonul stresului prelungit, crește pofta pentru alimente calorice și poate favoriza supraalimentarea și acumularea kilogramelor în plus.
Specialiștii atrag atenția asupra diferenței dintre foamea fizică, care apare treptat și dispare după masă, și foamea emoțională, care se instalează brusc și poate persista chiar și după sațietate, lăsând adesea sentimente de vinovăție. Gestionarea stresului prin activitate fizică, odihnă și tehnici de relaxare rămâne, potrivit experților, un instrument esențial în controlul mâncatului emoțional.
