Autoritățile reiau vineri, 7 august, operațiunea de scufundare controlată a celor patru barje pe Brațul Bala, după două amânări consecutive. Manevra este esențială pentru redirecționarea unui volum mai mare de apă din Dunăre spre Centrala Nucleară de la Cernavodă, a cărei Unitate 1 a fost deja oprită din cauza debitului scăzut.
Joi, operațiunea a fost suspendată pentru a doua zi la rând, de această dată din cauza curenților puternici care puneau în pericol siguranța echipajelor. Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române, a confirmat că „nici de data asta condițiile nu erau favorabile”, deși barjele și oamenii erau pregătiți pentru intervenție.
Sorin Rîndașu, director adjunct al ANAR, a explicat că manevrarea simultană a două barje ridică dificultăți tehnice considerabile. „Ne bazăm pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare”, a precizat el, adăugând că scufundarea se va face exclusiv prin pompare, nu cu draga, și că prima barjă va fi vizibilă parțial la suprafață, în timp ce celelalte vor fi aproape complet submerse.
Fiecare barjă, încărcată cu piatră, va fi inundată controlat printr-un proces care durează între trei și patru ore. Primele două vor fi poziționate la 500 de metri de intrarea în Brațul Bala, iar celelalte două în amonte, în unghi față de curent, formând două praguri artificiale. Două barje suplimentare vor asigura stabilizarea structurii, fără a fi scufundate.
Debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la un nou minim istoric de 1.400 mc/s, potrivit datelor ANAR, iar nivelul la Cernavodă a scăzut cu doi centimetri doar între 6 și 7 august. Oprirea Unității 1 a redus deja producția internă de energie cu 10%, iar dacă situația nu se îmbunătățește, există riscul opririi și Unității 2.
Forțele Navale sunt în alertă și pot interveni cu scafandri în aproximativ o oră dacă apar complicații, deși utilizarea lor nu este planificată. Oficialii estimează că scufundarea barjelor va aduce câțiva centimetri în plus la nivelul Dunării, suficienți pentru menținerea funcționării centralei. Probleme similare sunt raportate și la Centrala Nucleară Paks din Ungaria, afectată de același deficit de debit.
